Hartuirea la locul de munca poate capata mai multe forme, printre care se numara si hartuirea morala. Aceasta consta intr-un comportament agresiv si abuziv fata de un angajat sau un grup de angajati. Abuzul poate avea repercusiuni drastice asupra starii mintale a indivizilor si deterioreaza climatul de la locul de munca.
Numita uneori si hartuire psihologica sau bullying, hartuirea morala poate lua numeroase forme.
- intimidarea prin limbaj sau folosind gesturi, amenintarea de orice fel;
- crearea de presiuni si tensiune prin supraveghere excesiva;
- aplicarea unui tratament diferential fata de alti angajati;
- discreditarea abilitatilor profesionale ale angajatului;
- raspandirea informatiilor false cu privire la viata profesionala si personala a individului;
- izolarea individului fata de colegii sai – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel incat acesta sa nu fie nevoit sa interactioneze cu ceilalti membri ai echipei;
- ignorarea repetata a individului, in ciuda incercarilor sale de comunicare;
- refuzul de a oferi angajatului sarcini, astfel incat sa fie demotivat si, eventual, determinat sa-si caute un nou loc de munca;
- impovararea angajatului cu prea multe sarcini, ducand la epuizarea sa.
O forma specifica de hartuire morala se numeste mobbing si reprezinta un abuz facut nu de unul, ci de mai multi invidivizi.
In cazul hartuirii sexuale, agresorul urmareste in primul rand sa obtina favoruri de natura sexuala. Totusi, abuzurile morale si psihologice pot avea uneori si conotatii sexuale.Consecintele hartuirii morale
In general, comportamentul hartuitorului pare ilogic si nemotivat, mai ales din punctul de vedere al victimei. Daca nu ia nicio masura impotriva abuzurilor, angajatul ajunge de obicei sa-si dea demisia de la locul de munca sau, mai grav, sa se imbolnaveasca fizic ori psihic.
Stresul, depresia, tulburarile de somn si afectiunile digestive pot aparea ca rezultat al abuzurilor la locul de munca. Exista cazuri in care bullyingul a dus la sinucidere, motiv pentru care in multe state exista legi aspre impotriva hartuirii morale.
Drepturile unui angajat privind hartuirea morala
Pentru a nu cadea victima hartuirii morale, un angajat trebuie sa constientizeze ca este supus unui abuz. Un punct bun de inceput este cunoasterea reglementarilor existente.
Pe data de 10 august 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati.
Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 se completeaza dupa cum urmeaza:
- Constituie hartuire morala la locul de munca si se sanctioneaza disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat in oricare dintre urmatoarele forme:
a) conduita ostila sau nedorita;
b) comentarii verbale;
c) actiuni sau gesturi. - Constituie hartuire morala la locul de munca orice comportament care, prin caracterul sau sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru. In intelesul prezentei legi, stresul si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.
- Fiecare angajat are dreptul la un loc de munca lipsit de acte de hartuire morala. Niciun angajat nu va fi sanctionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesionala, promovare sau prelungirea raporturilor de munca, din cauza ca a fost supus sau ca a refuzat sa fie supus hartuirii morale la locul de munca.
- Angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca raspund disciplinar, in conditiile legii si ale regulamentului intern al angajatorului. Raspunderea disciplinara nu inlatura raspunderea contraventionala sau penala a angajatului pentru faptele respective.
- Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
- Este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
- Angajatul, victima a hartuirii morale la locul de munca, trebuie sa dovedeasca elementele de fapt ale hartuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, in conditiile legii. Intentia de a prejudicia prin acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca nu trebuie dovedita.
Potrivit legii, angajatii care isi hartuiesc colegii si angajatorii care nu iau masuri pentru a preveni hartuirea la locul de munca risca amenzi uriase.Constituie contraventie hartuirea morala la locul de munca savarsita de catre un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnitatii unui alt angajat, si se pedepseste cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda:
- de la 30.000 lei la 50.000 lei neindeplinirea de catre angajator a obligatiilor prevazute la art. 2 alin. (5^5) – nerespectarea de catre angajator a obligatiei de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca
- de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6) – este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
Ori de cate ori va constata savarsirea unei fapte de hartuire morala la locul de munca, instanta de judecata poate, in conditiile legii:
- sa dispuna obligarea angajatorului la luarea tuturor masurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca cu privire la angajatul in cauza;
- sa dispuna reintegrarea la locul de munca a angajatului in cauza;
- sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unei despagubiri in cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
- sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unor daune compensatorii si morale;
- sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologica de care angajatul are nevoie, pentru o perioada rezonabila stabilita de catre medicul de medicina a muncii;
- sa dispuna obligarea angajatorului la modificarea evidentelor disciplinare ale angajatului.
La articolul 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, se introduce un nou alineat: “Hartuirea morala la locul de munca pe criteriul de sex este interzisa. Dispozitiile Ordonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator”.
Potrivit Legii nr. 151/2020, orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile enumerate mai sus, care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
Nerespectarea dispozitiilor se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 20.000 lei.
Ce poti face daca esti hartuit moral
Odata ce intelege legislatia, un angajat trebuie sa si poata dovedi abuzul moral la care este supus. Tipurile de probe acceptate de lege includ:
- dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile);
- inregistrarile video;
- inregistrarile audio;
- fotografiile;
- declaratiile.
Avand la dispozitie aceste dovezi, angajatul poate sesiza Inspectia Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile);
- Constituie hartuire morala la locul de munca si se sanctioneaza disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat in oricare dintre urmatoarele forme: